joi, 20 noiembrie 2014

Zilele Guvernului Victor Ponta sunt numărate

În timp ce premierul Victor Viorel Ponta se relaxează cu familia, după o obositoare campanie electorală pe care a pierdut-o cu brio, trimişii speciali ai guvernului american au venit în desant la Bucureşti, ca foştii capugii ai Sultanului la mazilit domnitori în Valahia. Ţara noastră e un aliat de nădejde al SUA, o neo-colonie americană, iar ce spune marele nostru prieten, clasa politică execută întocmai şi duce dezideratele Washington-ului la îndeplinire ca pe vremea când URSS dicta Bucureştiului, în anii 50. Emisarii secretarului de stat american John Kerry, Rose Gottemoeller, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, şi Frank Rose, negociatorul principal al SUA pentru acordul cu România privind scutul antirachetă, au vorbit într-un interviu acordat în Gândul.info, subliniind că “Iohannis trebuie să-şi facă guvernul său”. De altfel, preşedintele ales Klaus Iohannis a declarat acum două zile că trebuie ca premierul Victor Ponta să plece şi să vină un guvern patronat de PNL, lucru firesc de altfel. Până la urmă partidele care l-au susţinut pe Iohannis să câştige alegerile doresc să vină la guvernare, să fie la butoane şi să-şi implementeze proiectele şi interesele politico-economice. Aşa funcţionează democraţia. În orice sistem democratic, clasa politică nu e o adunătură de activişti civici sau o confrerie de sfinţi, ci e formată din politicieni cu bune şi rele.
Mai mult, Klaus Iohannis este îndatorat preşedintelui în funcţie Traian Băsescu, care l-a sprijinit politic deschis în campania electorală şi i-a pus şi serviciile la dispoziţie, ca să câştige sigur alegerile. În politică orice serviciu se plăteşte. Să vedem dacă Iohannis îi va oferi după 21 decembrie funcţia de premier al României, pe care Traian Băsescu a reclamat-o de două ori în interviurile de la TVR din luna august. E o chestiune de zile, după 21 decembrie, ca să înceapă mişcările în parlament şi să fie înlăturat premierul Victor Ponta de la putere. E mai bine şi pentru PSD în opoziţie, motiv a se reforma şi scăpa de baronii roşii, dar şi pentru români ca să vadă şi să aprecieze binefacerile reale ale unui preşedinte sas, de religie lutherană, în fruntea ţării, o realitate în exerciţiul funcţiunii şi nu doar un mit, care nu ţine de guvernare sau de foame.
Ionuţ Ţene

luni, 17 noiembrie 2014

Prezentarea localitatii

Suprafata: 9602,25ha
Intravilan: 1334,26 ha
Extravilan: 8267,99 ha
Populatie: 28102
Gospodarii: 10428
Nr. locuinte: 12325
Nr. gradinite: 11
Nr. scoli: 10
Nr. licee: 4
Nr. universitati: 2
Numele localitatilor aflate in administratie:
Hetiur
Asezarea geografica:
Aşezarea geografică îi conferă Sighişoarei un rol de poziţie cheie pe valea Târnavei Mari, fiind un punct de intersecţie al principalelor drumuri, precum şi un important nod de cale ferată.
În valea largă a Târnavei Mari, se ridică Dealul Cetăţii, de pe care coboară oraşul şi care este înconjurat ca un adevărat brâu de dealuri mai înalte. Aceste dealuri cu păduri, îmbrăcate în fiecare anotimp în alte culori, de la albul zăpezii la ruginiul frunzelor de toamnă, dau Sighişoarei un farmec aparte, care invită pe cei care trec pe aici să facă un popas pentru a se bucura de priveliştea, liniştea şi frumuseţea locurilor, iar pentru cei ce îndrăgesc drumeţiile, sportul în aer liber ori vânătoarea Sighişoara şi împrejurimile ei oferă condiţii excelente.
Activitati specifice zonei:
Turism
Servicii
Industrie uşoară
Agricultură
Activitati economice principale:
Principalele activităţi economice sunt în: industria textilă (ţesătorii şi croitorii), industria ceramică (porţelan, faianţă), construcţii, producţie alimentară, prelucrarea lemnului şi turism etc.
Turismul a căpătat un mare avânt în ultimii ani o dată cu dezvoltarea infrastructurii: hoteluri, pensiuni, restaurante, zone de agrement.
Obiective turistice:
Cetatea Sighişoara "cea mai frumoasă şi mai bine păstrată cetate orăşenescă din Transilvania" a primit, de-a lungul timpului apelative ca "Perla Transilvaniei", "Mărgăritar al Transilvaniei", "Nürnberg transilvănean". Sighişoara este şi astăzi un veritabil oraş-muzeu, oferind vizitatorului modern şansa de a realiza o întoarcere în timp, în atmosfera medievală de acum câteva sute de ani.
Sighişoara - Bijuteria medievală a României
Istoria zonei în care se află Sighişoara îşi are începuturile cu câteva mii de ani înainte de întemeierea oraşului de către coloniştii germani. Cronicarul G. Krauss fixează începuturile locuirii medievale la Sighişoara în anul 1191.
Documentar, localitatea este atestată în anul 1298 cu termenul german Schespurch. Forma românească de Sighişoara apare, în scris, într-un document emis de Vlad Dracul în anul 1431.
În decursul timpului, pe străduţele înguste şi-au purtat paşii personalităţi mai mult sau mai puţin celebre. Dintre acestea, cea mai importantă desigur este aceea a fiului lui Mircea cel Bătrân, voievodul Ţării Româneşti supranumit Vlad Dracul - membru al Ordinului Dragonului, care între anii 1431-1436 a locuit în Cetatea Sighişoarei.
În străinătate numele Sighişoarei este asociat de cel ce a fost fiul lui Vlad Dracul, celebrul Vlad Ţepeş, supranumit Dracula. Se presupune că Vlad Ţepeş s-ar fi născut la Sighişoara, în fosta casă a corpului de pază, unde a fost găzduit tatăl său în anii de pribegie, care astăzi se numeşte Vlad Dracul".
Complex medieval de arhitectură militară, civilă şi ecleziastică de valoare europeană, Cetatea Sighişoara este singura cetate medievală locuită în întregime din Sud Estul Europei.
Parte a Patrimoniului Universal UNESCO, Cetatea medievală Sighişoara este un punct de atracţie pentru turişti din întreaga lume care vin să-i descopere farmecul descris în cronici şi recreat în timpurile moderne în cele mai neaşteptate moduri...
Principalul punct de atracţie turistică al Sighişoarei este Cetatea Medievală cu turnuri, bastioane şi case de locuit bine păstrate până în zilele noastre.
Cele nouă turnuri ale cetăţii constituie interesante vestigii ale arhitecturii medievale:
Turnul cu Ceas (Turnul porţii), principal punct de intrare în cetate, opus celui străjuit de Turnul croitorilor, se numeşte aşa datorită ceasului cu figurine, unic în ţara noastră, aflat la etajul al patrulea; el constituie o imagine simbol a Sighişoarei şi, spre deosebire de celelalte turnuri, ridicate şi apărate de diferite bresle, Turnul cu ceas aparţinea întregii comunităţi, fiind sediul autorităţii publice. Din anul 1899, Turnul cu Ceas a fost transformat în muzeu, intitulat iniţial "Sighişoara veche", primul său director fiind dr. Iosif Bacon.
Arhitectura religioasă a fost în Evul Mediu la fel de importantă ca şi arhitectura militară. Nu întâmplător pe vechea stemă a oraşului Sighişoara (aflată actualmente în Muzeul de Istorie din Turnul cu ceas) există deviza "Nomen Domini turris fortissimo" (Numele domnului este cel mai tare turn).
Turnul Frânghierilor transformat azi în locuinţă a pazincului bisericii cimitirului, este singurul turn locuit din cele 9 păstrate până azi. Importanţa lui constă mai ales în faptul că în subsol s-au găsit urmele unor creneluri astupate, dovadă că a fost ridicat pe zidul străvechii cetăţui.
Turnul Fierarilor este situat în spatele bisericii Mănăstirii. A fost ridicat în 1631 pe temeliile vechiului Turn al Bărbierilor. Pe o bază dreptunghiulară, apare masiv şi relativ scund văzut dinăuntrul cetăţii, dar este impunător văzut din afară întrucât are latura de răsărit la baza zidului.
Turnul Cojocarilor se află la foate mică distanţă de Turnul Măcelarilor, de care este legat prin poarta Törle. Turnul este modest ca dimensiuni şi formă, de plan pătrat, datând din secolul al XV-lea.
Turnul Cismarilor aşezat în partea de nord-est a cetăţii, este menţionat în 1521, reconstruit în 1650 şi modificat în 1681. El poată pecetea arhitecturii baroce. Turnul a avut în faţa sa şi un bastion de artilierie, demolat în 1846, găzduieşte astăzi sediul postului local de radio.
Turnul Cositorarilor este o altă imagine care oglindeşte zbuciumata istorie a cetăţii. Alături de Turnul cu Ceas, el domină partea de jos a oraşului, având o excepţională poziţie de apărare. Urmelele de ghiulele se pot vedea şi astăzi pe zidurile lui. Turnul este completat de Galeria Puşcaşilor, unică în arhitectura cetăţii.
Turnu Măcelarilor este o construcţie octogonală înălţată pe o bază hexagonală pentru a se obţine câmp de vedere peste bastionul situat în faţa sa.
Turnul Croitorilor a fost construit în secolul al XIV-lea. Este situat în partea opusă Turnului cu ceas şi străjuieşte a doua poartă de acces în cetate.
Turnul Tăbăcarilor este unul dintre cele mai vechi şi atât de modest încât nici nu pare a fi fost turn de apărare. Ridicat în plan pătrat, cu acoperişul într-o singură apă, avea drept scop mai ales apărarea curţii interioare a Turnului cu ceas.
Bisericile din Sighişoara constituie importante obiective turistice:
Biserica din Deal este neîndoielnic cel mai valoros monument arhitectonic al cetăţii, fiind unul dintre edificiile reprezentative ale stilului gotic din ţara noastră. Actuala biserică a fost ridicată pe locul unei cetăţui existentă înainte de 1200. Construcţia acestei biserici, pusă sub patronajul Sfântu Nicolae, începe în anul 1345 şi continuă cu intermitenţe până în 1525.
Biserica Mănăstirii, monument de arhitectură în stil gotic, se află în imediata vecinătate a Turnului cu ceas şi a fost construită începând cu secolul al XIII-lea.
Biserica Romano-Catolică Sfântu Iosif, construită în 1894 după demolarea Mănăstirii Maicilor Franciscane, se afla în partea de nord-est a cetăţii lângă zidul de incintă.
Biserica Leproşilor, situată pe strada Ştefan cel Mare, nr. 34, este un monument gotic din secolul al XV-lea
Catedrala Ortodoxă aflată pe malul Târnavei Mari cu hramul Sfânta Treime, este construită între anii 1934-1937.
Biserica Ortodoxă din Corneşti situată la intrarea în oraş dispre Târgu Mureş este primul lăcaş creştin românesc din piatră din această zonă. A fost construită în perioada 1788-1797 pe locul unei biserici din lemn.
Casa cu Cerb este casa care şi-a păstrat cel mai bine forma denumită astfel după capul de cerb fixat pe colţul clădirii. A fost construită în secolul al XVII-lea.
Casa de pe stâncă, construită după marele incendiu din anul 1676, astăzi restaurată de către Fundaţia Veritas, este sediul centrului cultural şi de schimb intercultural. Aici funcţionează şi un Internrt-Cafe.
Casa cu Şindrilă (Evert), casă specifică de meşteşugari este sediul Centrului Educaţional Internaţional pentru Tineret.
Casa Veneţiană, denumită aşa după ancadramentele de piatră ale ferestrelor care imită goticul veneţian datează din secolul al XVI-lea
Casa Vlad Dracul este situată în strada Cositorarilor, nr. 1, fostă casă Paullini, pare să fie cea mai veche construcţie civilă de piatră din cetate, judecând după bolta semicilindrică din piatră de râu de la parterul clădirii. Astăzi, Casa Vlad Dracul adăposteşte un restaurant în stil medieval.
Clădirea Primăriei este situată în apropierea Bisericii Mănăstii. Edificiul s-a construit între anii 1887-1888. La etaj există o sală în stil baroc, unde se desfăşoară Festivalul de Muzică Academică şi multe alte concerte susţinute de formaţii prestigiase.
Complexul hotelier Sighişoara: între anii 1886-1889 a fost sediul primăriei oraşului
Scara acoperită, a fost construită în anul 1642 şi numără 175 de trepte.
Şcoala din Deal, situată în imediata apropiere a Scărilor acoperite din lemn, poartă inscripţia Schola Seminarium Republicae şi datează din 1619.
În centrul oraşului putem admira câteva case monument:
Casa Zilinschi din secolul XVIII, casă de brutar;
Casa Rosenthal din secolul XIX;
Casa meşterilor (actualul restaurant Perla Cetăţii) din secolul XIX;
Casa Hermanu Oberth de pe strada Zaharia Boiu din secolul XX.
Pe platoul Breite de lângă Sighişoara se află cel mai mare, reprezentativ şi bine conservat habitat de pajişte împădurită cu goruni şi ştejari multiseculari din centrul şi estul Europei.
Prin originea sa platoul Breite este o pădure modificată cultural, purtând atât amprenta culturii locale săseşti de peste opt secole, cât şi a unei naturi bogate şi variate. Această origine dublă conferă rezervaţia Breite valori excepţionale multiple - de la cele istorice, culturale şi ecologice până la cele estetice şi emoţionale.
Atât din punct de vedere al patrimoniului natural cât şi ca mărturie vie a istoriei oraşului Sighişoara, Breite reprezintă o valoare unică în Europa.
Evenimente locale:
Sighişoara are o viaţă culturală intensă, fiind locul de desfăşurare a numeroase festivaluri:
Sighişoara "Blues Festival", singura manifestare culturală de acest gen din ţară, se desfăşoară în luna februarie a fiecărui an în Sala de Spectacole a Casei de Cukltură "Mihai Eminescu". Fiind un eveniment cultural cu participare internaţională, festivalul îşi propune promovarea blues-lui, gen muzical care deşi e slab reprezentat pe scena naţională, se adresează unui public tot mai numeros în ultima vreme. Sighişoara Blue Festival este organizată de Asociaţia Culturală Sighişoara Blues Hospital în parteneriat cu primăria Municipiului Sighişoara. Informaţii puteţi obţine accesând: www.blues-festival.ro
Festivalul Sighişoara "Medievală", punct de reper în viaţa culturală sigişoreană, se desfăşoară la sfârşitul lunii iulie a fiecărui an. Punte între prezentul incert şi tradiţiile cultural artistice medievale încărcate de o nealterată şi misterioasă frumuseţe, Festivalul Medieval transformă Cetatea într-o insulă a trecutului, un loc în afara timpului şi spaţiului în care fiecare artist sau spectactor, localnic sau oaspete devine personaj al basmului. Pentru a satisface gusturile variate ale publicului spectator, festivalul este structurat pe mai multe secţiuni: teatru, dans, muzică veche, poezie medievală şi conferinţe. Este organizat de primăria Municipiului Sighişoara.
Festivalul de Muzică "Academică", în cadrul căruia se desfăşoară şi cursurile muzicale de vară, reuneşte muzicieni de pretutindeni. Se desfăşoară în prima decadă a lunii august şi este organizat de Fundaţia Elan în colaborare cu primăria Municipiului Sighişoara.
Festivalul Intercultural "ProEtnica" se desfăşoară în luna august şi este un eveniment prin intermediul căruia se doreşte dezvoltarea şi păstrarea unui climat de armonie şi interacţiune interetnică în România. În cadrul acestui festival, comunităţile participante au posibilitatea de a-şi prezenta tradiţile precum şi aspecte din viaţa comunităţilor pe care le reprezintă. Este organizat de Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret, strada Bastionului, nr.4-6, Sighişoara, tel.: 0265-778489, www.proetnica.ro, info@ibz.ro.
Festivalul "Fanfarelor", devenit deja tradiţie pentru Sighişoara, se desfăşoară la începutul lunii septembrie şi este un eveniment care se adresează iubitorilor muzicii de promenadă. Acest festival se bucură de participarea unor fanfare atât din ţară cât şi din străinătate şi este organizat de primăria Municipiului Sighisoara.
Festivalul Sighişoara "Film Fest", eveniment recent adăugat în agenda culturală sighişoreană, se desfăşoară în luna septembrie şi este organizat de Municipiul Sighişoara în parteneriat cu Fundaţia Română pentru Educaţie şi Educatori. Sighişoara Film Festival este un eveniment care promovează cultura cinematografică românească şi salută iniţiativele care pot contribui, prin artă şi cunoaştere, la vizibilitatea României în plan internaţional. Pentru detalii accesaţi: www.sighişoarafilmfestival.ro.
Festivalul de Folclor "Datini", se desfăşoară în noiembrie şi îşi propune să contribuie la descoperirea şi promovarea celor mai valoroşi interpreţi de muzică populară românească, să stimuleze interesul publicului petru receptarea creaţiilor folclorice autentice, la valorificarea cântecului, dansului şi portului popular românesc şi introducerea lor în circuitul valorilor spirituale. Este organizat în parteneriat cu Asociaţia LCS Speranţa.
Facilitati oferite investitorilor:
Deschidere şi sprijin pentru proiecte de dezvoltare în turism
Reţea bine dezvoltată a instituţiilor financiar - bancare
Reţele tehnico - edilitare dezvoltate
Dinamică bună a indicatorilor economici (cifra de afaceri) pentru societăţile reprezentative
Concesionare teren pentru construcţii în zona parcului industrial
Existenţă PUD Mall aprobat, în zona centrală
Amenajare parcare sub şi supra- terana în zona centrală
Centru de cercetare şi studii postdoctorale
Amenajare lac de agrement Şercheş respectiv bazin înot, teren tenis, etc
Amenajare pârtie de schi - Şaeş
Construcţie telegondolă - Cetate Platoul Vila Franka şi Platoul Breite
Înfinţare reţea tur oraş - minibus etajat sau titicar
Proiecte de investitii:
Construirea unui nou sediu pentru Centrul de Îngrijire şi Asistenţă
Amenajarea centrului de informare şi promovarea turistică
9 parcuri cu locuri de joacă pentru copii
Construirea şoselei ocolitoare
Restaurarea Turnului cu Ceas
Reabilitarea străzilor şi trotuarelor din municipiu
Modernizarea Spitalului Municipal
Construirea unei grădiniţe
Modernizarea peronului şi împrejmuirilor Eurogarii